Prohibiția la pescuit în 2017

Prohibiția la pescuit în 2017 a fost stabilită pentru perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv, cu anumite excepții. Zonele de prohibiție, dar și speciile de pești care nu pot fi pescuite în perioada menționată au fost aprobate, ca în fiecare an, printr-un ordin comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministerului Mediului (Ordinul nr. 12/144/2017).

Zone şi perioade de prohibiţie în 2017

Actul citat instituie „măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 1 aprilie-15 mai inclusiv”, cu o serie de excepții pe care le vom reda în articolul de față

De asemenea, mai sunt interzise:

pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv
pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 aprilie-30 mai inclusiv.
pescuitul în scop comercial, recreativ şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării – Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie-30 mai inclusiv
În Complexul Razim – Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 60 de zile, în perioada 1 aprilie – 30 mai inclusiv.

În ce privește lacurile de acumulare destinate producţiei de energie electrică, în perioadele de prohibiţie este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecţiei zonelor de depunere a icrelor, cu excepţia considerentelor de prevenire a calamităţilor naturale.

Specii şi perioade de prohibiţie în 2017

În ce privește speciile de pești care nu pot fi pescuite, acestea sunt:

știuca, din data de 23 februarie până la 15 martie 2017 inclusiv;
pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidolfi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota Iota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
coregonul şi lipanul, tot timpul anului;
păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră) tot timpul anului;
păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânei, începând cu data de 23 februarie și până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie;
sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;
capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie-1 august inclusiv.
În apele Mării Negre se interzic:

prin excepţie de la perioada generală de prohibiție, pescuitul rechinului, deţinerea şi comercializarea acestuia, în perioada 15 martie-15 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie-30 noiembrie inclusiv;
reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;
pescuitul guvizilor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 1 mai-31 mai inclusiv;
pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).
Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 2.372/2016 al Consiliului din 19 decembrie 2016 de stabilire, pentru 2017, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite resurse halieutice şi grupe de resurse halieutice din Marea Neagră care stabileşte ca perioada de prohibiţie a acestei specii 15 aprilie-15 iunie inclusiv.

Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiţie a speciilor demersale se face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan, cu excepţia teritoriului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” până la izobata de 20 m.

Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel:

pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 14 aprilie-23 aprilie inclusiv;
pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 15 aprilie-1 mai inclusiv;
pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 15 aprilie-15 mai inclusiv;
în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum 2 setci în perioada 4 aprilie-13 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;
în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.
Zonele de protecție pentru resursele acvatice vii

Ordinul instituie următoarele zone de protecţie pentru resursele acvatice vii, în care este interzis pescuitul începând cu data de 23 februarie și până la data de 15 martie fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie generale:

500 m amonte şi aval pe axul albiei minore, în zona podurilor, peste cursurile de apă care au cel puţin un punct de sprijin în albia cursului de apă;
râul Mureş în zona municipiului Arad, între cartierele Micălaca şi Subcetate (zona dintre podul rutier şi podul CFR);
râul Mureş de la confluenţa râului Gurghiu cu râul Mureş, aval până la barajul din localitatea Reghin;
râul Mureş prag beton Brâncoveneşti, amonte până la balastiera „Haneş”;
râul Mureş în zona termocentralei Iernut având coordonatele 46.28’12,86”N, 24.11’9,42”E;
râul Mureş în zona localităţii Iernut având coordonatele 46.27’14,47”N, 24.14’49,41”E;
râul Mureş în zona localităţii Gheja având coordonatele 46.27’15,76”N, 24.3’38,25”E;
râul Crişul Repede, localitatea Tărian, de la priza de captare canalul Crişurilor Tărian 47°5’17.62”N 21°47’2.63”E în aval până la puntea pietonală Tărian 47°5’15.24”N 21°46’4.67”E;
râul Crişul Repede, comuna Sântandrei/comuna Borş, 500 m aval 47°4’52.45”N 21°50’10.59”E şi amonte 47°4’47.19”N 21°50’49.21”E de priza de apă staţie sortare balastieră Aquaserv Sântion;
râul Crişul Negru, localitatea Şoimi, de la halta Şoimi 46°41’7.97”N 22°7’36.95”E spre amonte până la podul Urviș de Beiuş 46°40’49.56″N 22°9’1.37”E;
râul Crişul Negru, localitatea Ginta, de la prag Ginta confluenţă amonte canal moară Ginta 46°45’3.41”N 22°5’0.28”E în aval până la polder Ginta 46°45’36.53”N 22°3’37.23”E;
râul Olt aval baraj ACH Avrig având coordonatele – lat. 45.743333, long. 24.389500 – până la 200 m aval confluenţa cursului principal al Oltului cu braţul secundar având coordonatele – lat. 45.736774, long. 24.375538, pe ambele maluri.
Zonele de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii sunt următoarele:

pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);
pe Dunărea Veche sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;
lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;
lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;
cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între km 84 şi confluenţa cu canalul Uzlina, tot timpul anului;
lacul Cuejdel rezervaţie naturală din judeţul Neamţ, tot timpul anului;
pâraiele Iapa, Tarcău şi Sabasa din judeţul Neamţ, tot timpul anului;
braţul secundar al râului Olt rezultat în urma devierii artificiale a râului Olt din zona localităţilor Sărata-Colun având coordonatele – lat. 45.768266, long. 24.490176 până la confluenţa cu cursul principal al Oltului având coordonatele – lat. 45.772138, long. 24.486772, tot timpul anului;
braţul secundar al râului Olt din zona localităţii Avrig, aval dreapta baraj ACH Avrig având coordonatele – lat. 45.746467, long. 24.383083 până la confluenţa cu cursul principal al Oltului având coordonatele – lat. 45.739114, long. 24.376745, tot timpul anului;
pârâul Neagra din judeţul Suceava între Gura Negrişoarei şi Gura Cristișorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului;
pârâul Negrişoara din judeţul Suceava între Gura Negrişoarei şi Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului;
râul Mureş, tot timpul anului, în zonele:
curba de la Petelea, având coordonatele 46.44’.7,71”N, 24.42’27,72”E;
ţeava Glodeni, având coordonatele 46.39’23,12”N, 24.37’30,31”E;
Chinari, având coordonatele 46,36’3,18”N, 24.35’30,26”E;
Chinari la ţeavă, având coordonatele 46.35’50,40”N, 24.35’11,33”E;
Târgu Mureş amonte baraj priză, având coordonatele 46.33’45,49”N, 24.34’4,41”E;
Târgu Mureş baraj Ady, având coordonatele 46.32’37,87”N, 24.31’55,30”E;
Moreşti, „Sub pădure”, având coordonatele 46.29’46,72”N, 24.27’5,34”E;
Cheţani, având coordonatele 46,27’19,43”N, 24.1’5,85”E;
pârâul Căian de la confluenţa cu pârâul Chişcădaga până la vărsare în râul Mureş, tot timpul anului;
râul Ponor de la izvoare până la confluenţa cu râul Crişul Alb, tot timpul anului;
râul Izvor de la izvoare până la confluenţa cu râul Crişul Alb, tot timpul anului;
râul Crişul Alb superior de la izvoare până în localitatea Brad, tot timpul anului;
râul Romoşel de la izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului;
râul Valea Luncani de la izvoare până la confluenţa cu râul Ștrei, tot timpul anului;
râul Densuş-Galbena de la izvoare până la confluenţa cu Râul Mare, tot timpul anului;
Râul Mare inferior de la lacul Ostrov până la lacul Haţeg, tot timpul anului;
râul Mălăieşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
râul Miţeşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
Râul Alb de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului;
râul Voievodul de la izvoare până la cantonul silvic Cimpa, tot timpul anului;
râul Râuşor de la Păltinei până la confluenţa cu Râul Mare, tot timpul anului;
râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului;
râul Cerna Superioară de la izvoare până la lacul Cinciş, tot timpul anului;
râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciş până la ieşirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului;
râul Bătrâna de la izvoare până la confluenţa cu râul Mureş, tot timpul anului;
râul Streiul Mijlociu de la confluenţa cu pârâul Crivadia până la confluenţa cu râul Bărbat, tot timpul anului;
râul Slaşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Cerna, tot timpul anului;
râul Geoagiu de la izvoare până la confluenţa cu râul Mureş, tot timpul anului;
râul Tisa, localitatea Teceul Mic la 300 m în aval şi 500 m în amonte de stâlpul de frontieră nr. 258, tot timpul anului;
râul Someş, localitatea Tămaia, 300 m amonte de bacul plutitor (zona „La horincie”), tot timpul anului;
râul Lăpuş, localitatea Catalina, 500 m aval de barajul Catalina, tot timpul anului;
râul Someşul Mare, 100 m aval şi 100 m amonte de barajul priză alimentare cu apă a localităţii Beclean, tot timpul anului;
râul Şieu, 100 m amonte şi 100 m aval şi amonte de la confluenţa cu râul Someşul Mare, tot timpul anului;
râul Mureş, municipiul Arad, în zona balastierelor „La Vulpe” şi „ Del Bono”, tot timpul anului;
râul Timiş, municipiul Lugoj, între podul vechi de fier şi podul de beton, tot timpul anului;
râul Timiş, localitatea Şag, 100 m amonte de podul de cale ferată şi 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului;
râul Timiş, 300 m aval de podul rutier Albina de pe şoseaua Timişoara-Buziaş, tot timpul anului;
râul Buzău, amonte de confluenţa cu pârâul Dalghiu, tot timpul anului;
pârâul Dalghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului;
râul Crişul Negru, localitatea Ginta de la punte aval prag Ginta 46°45’5.21”N, 22°4’38.95”E, în aval până la polder Ginta 46°45’36.53”N, 22°3’37.23”E, tot timpul anului;
râul Crişul Negru, localitatea Râpa, 825 m amonte piză captare 46°44’42.30”N, 21°51’50.98”E în aval până la 500 m priză de captare 46°44’18.79”N, 21°51’24.92”E, tot timpul anului;
râul Crişul Negru de la balastiera Batăr 46°71’38.67”N, 21°82’56.07”E, în aval până la canton ANIF Batăr 46°70’59.40”N, 21°82’07.11” E, tot timpul anului;
râul Crişul Repede, localitatea Cheresig, de la evacuare canal Alceu 47°1’50.29”N 21°41’37.77”E în aval până la frontiera cu Ungaria 47°1’21.46”N 21°39’33.35”E, tot timpul anului;
pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5 – 65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
pe braţul Borcea, zona km 37-41 ( Stelnica-Feteşti), pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie-13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, tot timpul anului;
zona Rezervaţiei Marine Vama Veche – 2 Mai, delimitată de coordonatele:
Coordonate în Stereo 70 sectoarele zonei A:

257164; 788456 şi respectiv 256493; 788501
257052; 787992 256509; 788802
259130; 788415 256202; 788814
259167; 788447 256190; 788515
Coordonate în Stereo 70 Sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervaţiei marine (în partea vestică, linia ţărmului)

260634; 788334

260642; 800173

254039; 800173

255143; 788425

Coordonatele geografice ale celor două zone (în ETRS89) sunt după cum urmează:

Sectoarele zonei A:

43°45’25,394”; 28°34’49,673” şi respectiv: 43°45’03,625”;
28°34’50,360”
43°45’22,434”; 28°34’28,744” 43°45’03,712”;
28°35’03,824”
43°46’29,049”; 28°34’51,717” 43°44’53,764”;
28°35’03,754”
43°46’30,200”; 28°34’53,219” 43°44’53,803”; 28°34’50,388”
Sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervaţiei marine (în partea vestică, linia ţărmului)

43°47’17,817”; 28°34’51,065”

43°47’00,814”; 28°43’39,704”

43°43’27,240”; 28°43’26,172”

43°44’20,064”; 28°34’44,310”

şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului.

În zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:

pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;
lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;
lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal.
Prin excepție, sunt permise toate cele de mai sus dacă pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific, respectiv din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.

Loredana Bențan

funcţionarea ireproşabilă a tandemului plută-plumb

Unul dintre secretele succesului pentru pescuitul cu undiţa este funcţionarea ireproşabilă a tandemului plută-plumb.
 cum să procedăm pentru ca pluta să stea într-o poziţie corectă în apă.

Pluta trebuie să stea scufundată în proporţie de 80-90%, aşa că, în primul rând, se calculează cantitatea de lest folosită. Dacă în cazul peştilor răpitori se poate folosi un singur plumb mai mare, în cazul unui pescuit de fineţe (la oblete, roşioară, caras, plătică), greutatea necesară echilibrării plutei nu trebuie să fie concentrată într-un singur punct. Acest lucru e impus de modul de hrănire a peştilor, care ciugulesc hrana înainte de a o înghiţi şi care, în cazul în care simt reculul unui plumb de dimensiuni mari, renunţă.

Pentru ape stătătoare

♦ Lestaj simplu cu plumb culisant.

E cea mai simplă modalitate de lestare. Tubul siliconic dintre alica opritoare şi lestul culisant amortizează şocul contactului dintre cei doi plumbi. Este recomandat pentru pescuitul cu plumbul pe fundul apei.

♦ Montură logaritmică.

E recomandată în special pentru rubesiană (varga de 9-14 metri lungime). Se utilizează alice grupate în seturi de 1-2-3-4 alice, cu alica solitară în apropierea acului. Grupurile se montează la intervale de 5-6 cm. Este eficientă pentru prinderea peştilor de dimensiuni mici.

♦ Plumbaj liniar simplu.

Este realizat din alice dispuse la intervale egale, de 5-10 cm. Când peştele vrea să plece cu momeala în gură, va simţi o rezistenţă mică, dată de prima alică. Ulterior, rezistenţa va creşte gradual, aşa că peştele nu va deveni suspicios. E eficient în cazul pescuitului în condiţii de vânt, cu plute de tip creion.

Pentru ape curgătoare

♦ Lestaj mixt.

Acest tip de montură e util în apele domoale, cum ar fi râurile de şes cu apă lină. Plumbul culisant sub formă de picătură, care asigură principala greutate a lestului, se repartizează în partea de sus, spre plută. Sub acest plumb se pune un tub siliconic şi primul set de alice despicate. Grupurile de alice sunt dispuse descrescător, dinspre plută spre cârlig. E recomandat pentru plute alungite, cu chila lungă şi cu antenă.

♦ Plumbaj în coadă de şoricel.

E tipul de lestaj utilizat în ape repezi, cu curenţi puternici sau cu valuri la suprafaţă. Dacă într-un râu curentul apei e mai mare la adâncime, se va folosi grupajul în coadă de şoricel de tip descendent, în care plumbii grupaţi sunt plasaţi spre ac. Dacă se pescuieşte într-o apă cu valuri sau curenţi puternici la suprafaţă, se foloseşte grupajul ascendent, cu plumbii grupaţi montaţi spre plută.

Pescuitul Carasului pe timp de vara

Carasul este pestele care se intalneste in majoritatea raurilor cu un curs lent , cat si in baltile de pe tot teritoriul tarii. Se reproduce in 3 serii , incepand din aprilie si pana prin august . Ca o curiozitate a speciei este faptul ca toate exemplarele care depasesc 15 cm , sunt femele . Fenomenul se explica prin faptul ca in anul 2 al vietii lor , organele genitate ale barbatusilor se transforma si din masculi devin femele .Pescuitul carasului este foarte raspandit printre pescarii de duminica . Se poate spune ca aproape toti pescarii au trecut prin faza de "carasar" , acesta fiind practic ABC-ul in ale pescuitului .


Naditul carasului - Are o foarte mare importanta in pescuitul acestui peste si din acest motiv pescarul trebuie sa-i acorde o importanta speciala. Daca o sa intrebi mai multi pescari de caras , cum nadesc ei, o sa ajungi la concluzia , "cate bordeie , atatea obiceiuri" .

Nada folosita este foarte variata : tarate , paine , grau fiert si sfaramat , turta de canepa , mamaliga , cartofi fierti , etc . Totusi , dupa parerea unora dintre pescari , o nada care se detaseaza net , ar fi srotul de floarea soarelui , mai precis turta de srot prajit . Nu are nevoie de pregatire si poate fi folosita imediat , exceptie facand primavara cand o putem umecta si amesteca cu faina de porumb , faina de peste .

Vara , rolul atractantilor in nada este si el decisiv , la diferitele mixuri se poate adauga vanilie sau un alt atractant cumparat .

Momeli pentru caras - Carasul raspunde la o varietate mare de momeli animale sau vegetale si in functie de sezon le prefera pe unele in detrimentul altora . Pe tot parcursul sezonului se pot folosi rame rosii , viermisori de carne , larve de libelula , iar cand timpul se incalzeste se poate pescui si cu momeala vegetala (cocoloase de paine, mamaliga, grau fiert, porumb in lapte, etc )

Echipament pentru pescuit - Carasul se poate pescui cu varga si pluta , la Sheffield , cu plumbul la fund ,etc .


O configuratie pentru pescuitul la varga :
- Varga : O varga cu o lungime de 5 - 7 m , usoara , este suficienta .
- Linia : De obicei o linie principala de 0,15 mm , cu un forfac de 0,12 mm este perfecta . Unii pescari folosesc linii mai fine , insa asta reprezinta mai mult un "moft" decat o necesitate .
- Plutele : Pentru pescuitul carasului sunt bune plutele "stick" , cu o portanta de 1,5-2 g , insa daca sunt valuri se pot folosi si plute mai "dolofane" .
- Plumbul : Se pot folosi 2-3 bucatele de foita , sau o oliva culisanta , care poate fi oprita de o alica , sa nu ajunga la carlig .
- Carligele : Pentru pescuitul carasului , se folosesc carlige nr. 10 - 14 sau mai mici . De obicei un nr. 12 este suficient , cu mentiunea ca pentru rama trebuie sa aiba tija mai lunga , iar pentru vermusti sau cocolos de mamaliga , mai scurta .
Pentru exemplificare , vezi linia din poza .

Tehnica pescuitului la caras - Se poate pescui foarte bine cu o varga si linie dotata cu un singur carlig, dar daca nu este prea obositor , se pot alege si alte optiuni (2-3 vergi cu 1-2 carlige fiecare). Totul este simplu si nu ar trebui sa sperie pe incepatori. Cand ajungem pe balta, aruncam cativa bulgarasi de nada , in zona unde dorim sa pescuim. Daca avem trasaturi , intretinem vadul cu 1-2 bulgarasi , la fiecare ora .

Trasatura carasului este la inceput de tatonare ,iar pescarul nu inteapa decat in momentul cand pluta este trasa la fund . Bineinteles ca nu este o regula general valabila , insa ne putem adapta stilul , dupa conditiile momentului .

Fir intins ! 

Totul despre nade si momeli

 Crapii sunt omnivori si au preferinte alimentare in functie de sezon. De la aceasta regula face exceptie Amurul, acesta avand predilectie pentru hrana de natura vegetala.  Tot in categoria exceptiilor mai fac parte Fitofagul si Novacul (crapi chinezesti) care consuma numai plancton de natura vegetala respectiv animala, acestia neputand fi capturati prin mijloace specifice pescuitului sportiv decat in mod accidental – motiv pentru care nu vom insista prea mult asupra lor.

Nadele au rolul de a atrage si a mentine pestii in zona in care pescuim si sunt constituite, de regula, din amestecuri de seminte (soia, grau, porumb, canepa etc. – intregi sau macinate), aluat, arome, coloranti, continand uneori si cantitati moderate de rame, viermusi albi. Nada este bine sa fie aleasa corelat cu momeala utilizata si nu intamplator. Intotdeauna trebuie avut in vedere ca nada sa fie aleasa cu grija in functie de sezon, de caracteristicile lacului, de hrana naturala oferita de lacul in cauza.

Momeala are rolul de a atrage pestele si de a-l determina sa inghita acul. Aceasta este fixata prin intermediul unor fire auxiliare, denumite uneori “fir de par”, sau se fixeaza direct pe ac. La fel ca si nada, momeala optima se alege tinand cont de sezonul de pescuit, de caracteristicile lacului si de hrana naturala oferita de lac.

Un lucru mai putin stiut de pescari este ca insasi PH-ul apei joaca un rol important in alegerea sau prepararea nadei optime. Intr-un iaz bogat in calciu (PH ridicat) si deci si in hrana, nadele bogate in aminoacizi sunt putin eficace. Buletele “sarace”, pe baza de gris, cu o aroma simpla ca atractant, reprezinta alegerea inteleapta pentru acest caz. O nada simpla si clasica cu o aroma si putin ulei volatil devine usor acida. Intr-o apa cu PH-ul 7-7.5 aceasta diferenta prezinta interes pentru crap. In cazul apei dure (PH 8.5), nada de mai sus devine prea acida pierzandu-si atractivitatea ca urmare a gradientului ridicat de aciditate (diferenta mare de aciditate). In acest caz vom pune in nada putin carbonat de calciu sau coaja de ou care au rolul de a diminua aciditatea nadei. A se intelege aici ca problema este valabila atat pentru nada cat mai ales pentru momeala, cazul reprezentativ – buletele.

Aciditatea apei poate fi masurata cu reactivi sau se poate estima “la ochi”: o apa cu alge pline de cochilii de scoici si melcisori este in general calcaroasa, unde crapii cresc repede si unde intalnim exemplare mari. Aici ne vom feri sa utilizam nade acide. Din contra, in cazul unei ape cu PH sub pragul lui 7, pescuitul este mult mai usor de practicat, fiind mai putina hrana. In acest caz crapii raspund mai usor la nadele imbogatite cu aminoacizi, ulei de peste, faina animala (de oase), vitamine. Repet, in apele bogate in hrana, aceasta nada acida nu prezinta interes deosebit pentru crap. Am facut un experiment in cateva randuri: intr-o balta cu apa cu PH ridicat, am pescuit in conditii identice cu un bulete acid si unul simplu. Scorul de 4/9 in favoarea buletelui simplu a demonstrat teoria PH-ului. Cu ani in urma un pescar mai in varsta a pescuit langa mine folosind ca nada mamaliga ramasa de la masa. Eu aveam mamaliga speciala, indulcita, colorata si aromata. Numai ca mamaliga mea mi-a adus un crap de 1 kg pe cand vecinului, om simplu de tara, i-a adus 3 bucati la 3-8kg/buc..